Saptamana aceasta, in cadrul unui reportaj despre sansele Romaniei de a iesi la liman, am auzit, printre altele, un lucru care m-a pus pe ganduri. E vorba de solutia data de o domnita foarte inocenta si puerila, solutie care suna cam asa: “Romanii ar trebui sa aiba mai multa incredere in ei, sa nu astepte sa vina altii sa-i sustina…”
Ar putea fi o solutie pertinenta, daca ai avea cu cine. Dar din moment ce la noi nu exista notiunea de egalitate sociala decat poate in vise, o asemenea idee poate fi catalogata ca utopie. N-ai cum sa pretinzi unitate/lupta cot la cot de a iesi dintr-o situatie disperata..cum e cea in care ne aflam, din moment ce fiecare trage pentru sine… Pot sa apara sute de entuziasti cu idei geniale de a iesi din criza…daca ideile lor nu coincid cu interesele ‘celor puternici’, sunt automat respinse. Prin urmare, cat timp unul trage hais, si altul cea.. putem sa tot asteptam un nivel de trai mai bun. Eventual putem muri de foame intre timp, sa-i scapam de o grija. Presupunand ca ar avea-o, dar ma indoiesc. Cat timp elita de la carma tarisoarei noastre crede ca e mai bine sa exporti decat sa ai ce manca, nu prea avem ce povesti.
Pe de alta parte, romanul e inventiv. Doar n-o sa moara de foame daca are solutii alternative 
Era si o vorba..’Nu te fura strainul cum te fura romanul’. Pai pe buna dreptate, cu atatea restructurari si/sau taiat din salar s.a.m.d, ce pretentii poti sa ai de la un om disperat caruia poate ii mor copiii de foame..
E fenomenul bulgarelui de zapada… Poate ar trebui sa dea o avalansa peste noi.. Mai stii, poate asa vom asa sansa unui nou inceput 
